Are 18 ani. Pare un băiat supus şi ascultător. Privirea lui trădează o persoană visătoare sau, mai bine spus, ascuns – adormită. Deşi are în faţă examene importante, bacalaureatul şi admiterea la facultate, nu poate să înveţe; cu greu se poate concentra.
La un mic dezacord sau obstacol se pierde cu firea. Devine foarte nervos şi agitat. Este gata să lovească obiecte şi chiar persoane. Părinţii sunt surprinşi. Îl ştiau aşa de cuminte! Să meargă la medic? Să consulte un psiholog? De unde această nerăbdare?
Subiectul pe care încercăm să-l dezbatem în acest articol este unul tabu. Discutată într-un limbaj vulgar printre tineri sau adulţi fără scrupule, problema masturbării este pe cât de tabuistică, pe atât de serioasă. Diferite studii arată că peste 90% dintre persoanele de sex masculin şi peste 60% dintre cele de sex feminin au practicat masturbarea cel puţin în timpul adolescenţeii.
Cu mici excepţii, majoritatea medicilor recomandă masturbarea ca pe un mijloc terapeutic benefic, relaxant şi fără efecte dăunătoare asupra individului. Chiar în rândul creştinilor se vehiculează ideea că masturbarea este rea doar dacă cel care o practică se gândeşte la un partener imaginar, şi comite astfel adulter la nivelul gândului.
Din punct de vedere moral, Spiritul Profetic vorbeşte despre masturbare în termeni ca păcat, nelegiuire, destrăbălare, rău[ascuns], viciu [camuflat, dezgustător şi distugător], poluare morală sau pângărire morală, practică diabolică. Senzualismul este una dintre cauzele principale care a dus la degradarea rasei umane. Dincolo de influenţa celor din jur sau de simţământul curiozităţii, tendinţele senzuale sunt moştenite de cele mai multe ori din familie sau pur şi simplu formate şi dezvoltate:
Care sunt consecinţele?
Este bine de remarcat interdependenţa tuturor părţilor ce compun fiinţa umană şi complexitatea funcţionării ei ca întreg. Astfel, când vorbim despre masturbare, urmările sunt multiple:
- Epuizare acută a organismului. Pofta de viaţă începe să dispară, iar moleşeala şi indolenţa iau locul vigorii şi puterii.
- Slăbeşte puterea creierului, memoria devenind deficitară. Cel mai afectat de acest viciu este creierul, iar mintea este astfel serios vătămată. Gândurile devin necurate, iar imaginaţia stricată.
- Îmbolnăveşte psihicul. Efectele masturbării se dau pe faţă prin melancolie exacerbată, trăire în imaginar, iritabilitate [nervozitate] şi gelozie.
- Distruge respectul pentru lucrurile spirituale. Se pierde atracţia pentru religie şi se dă pe faţă lipsă de respect faţă de lucrurile sfinte, precum şi pierderea credinţei în Dumnezeu.
- Împiedică răspunsul lui Dumnezeu la rugăciune.
- Duce la pierderea respectului de sine. Suferind adânci simţăminte de remuşcare şi simţindu-se degradaţi în proprii lor ochi, cei care practică acest viciu îşi pierd respectul de sine. Înfăţişarea exterioară (extravaganţă sau îngălare), ţinuta neîngrijită reprezintă în multe cazuri simptome exterioare ale acestui păcat.
- Dezvoltă un puternic spirit de critică şi condamnare pentru păcatele altora. Există o tendinţă de proiectare a propriei vinovăţii asupra celor din jur. Sunt observate foarte uşor deficienţele lor şi judecate cu exigenţă maximă pentru ei, dar nu pentru sine.
- Slăbeşte puterea morală. Deşi conştiinţa este foarte sensibilă la început, Satana, prin amăgirile lui, vrea să înşele aceste suflete vinovate şi să le facă să creadă că, la urma urmei, stau bine.viii Decăderea produsă de practica acestui viciu poate ajunge la o treaptă atât de jos, încât persoana în cauză se poate spune că poartă chipul satanic în locul celui divin.
După cum se poate observa, ceea ce este privit de marea masă a societăţii ca fiind inofensiv (sau chiar recomandat), are efecte dezastruoase asupra fiinţei umane ca întreg. De la îmbolnăvirea imaginaţiei şi a fizicului se ajunge la un stadiu greu de exprimat, dar real: purtarea chipului satanic. Pentru că situaţia este alarmantă, vom încerca să oferim câteva soluţii de prevenire sau de rezolvare a acestei boli de natură moral-spirituală, mai întâi, şi fizico-psihică, mai apoi.
Va urma.
NOTĂ – Acest articol este o parte a articolului Top Secret de George Șchiopul, publicat în Revista Respiro.
George Șchiopul